Statut

STATUTUL PARTIDULUI BLOCUL UNITĂŢII NAŢIONALE

CAPITOLUL I DENUMIREA, SEMNUL PERMANENT, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE

Art.1. Denumirea integrală a partidului este Blocul Unităţii Naţionale, iar denumirea prescurtată este BUN.
Art.2. (1) Semnul permanent al Blocului Unităţii Naţionale este un pătrat cu colţurile rotunjite de culoare albastră, în interiorul căruia este semnul 100% de culoare roşie, dedesubt, în dreapta, fiind iniţialele BUN de culoare albastră. În Anexa 1, parte integrantă a prezentului statut, este reprezentarea grafică alb-negru şi color.
(2) Semnul permanent al partidului este inscripţionat pe toate însemnele şi documentele oficiale, simbol grafic al materialelor de propagandă aprobate de conducerea partidului.
(3) Semnul permanent al partidului este şi semn electoral, şi poate fi modificat doar cu acordul scris al membrilor fondatori, cu respectarea dispoziţiilor legale.
Art.3. Drapelul partidului este de culoare albă şi are inscripţionat în centru semnul permanent.
Art.4. Sediul central al Blocului Unităţii Naţionale este în Municipiul Bucureşti, str. Maior Aviator Ştefan Sănătescu nr. 43, ap. 2, Sector 1. Sediul central poate fi transferat prin decizia Biroului Permanent Naţional.
Art.5. (1) Blocul Unităţii Naţionale este persoană juridică de drept public, asociaţie cu caracter politic, formată din cetăţeni uniţi prin idei şi interese comune, un partid modern, actual, de perspectivă, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu dispoziţiile Constituţiei României, ale Legii partidelor politice, precum şi cu prevederile prezentului Statut şi ale regulamentelor adoptate şi cu respectarea valorilor europene.
(2) Blocul Unităţii Naţionale este deschis tuturor cetăţenilor români cu drept de vot, indiferent de rasă, etnie, sex, profesie, poziţie socială etc., pentru libera exprimare a opiniilor şi a credinţelor, împotriva violenţei de orice fel, a urii naţionale şi a discriminării rasiale, de clasă sau religioasă.
(3) Blocul Unităţii Naţionale urmăreşte numai obiective politice, promovează respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unitaţii statului, a integrităţii teritoriale, promovează

valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic şi principiile democraţiei, dialogul şi colaborarea cu toate forţele politice democratice.
Art.6. Scopul Blocului Unităţii Naţionale constă în:
- Schimbarea actualei clase politice, care a fost preocupată doar de succedarea la putere a partidelor;
- Transformarea României într-un stat modern european, aliniat la civilizaţia occidentală, prin politici publice pragmatice, orientate spre beneficiul cetăţeanului;
- Dezvoltarea rapidă a ţării prin sprijinirea capitalului autohton și aplicarea unor politici economice reale, pe principiile economiei sociale de piaţă;
- O politică demografică prin asigurarea calităţii și îmbunătăţirii nivelului de trai al întregii populaţii;
- Menţinerea României pe o linie echilibrată în politica externă, care să asigure pacea la nivel regional, european și mondial;
- Întărirea respectului pentru interesul naţional și eliminarea oricăror tentative de atragere a României în acţiuni care i-ar pune în pericol independenţa, suveranitatea și integritatea;
- Susţinerea și apărarea valorilor naţionale, prin unitatea, coeziunea şi solidaritatea cetăţenilor români, puse în slujba interesului naţional;
- Redeșteptarea demnităţii, ca o calitate importantă a comportamentului membrilor societăţii românești.
Art.7. Blocul Unităţii Naţionale urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective:
- Garantarea funcţionării normale a statului de drept și a democraţiei;
- Întărirea instituţiilor statului;
- Creşterea numărului locurilor de muncă;
- Economia socială de piaţă;
- Protecţia mediului;
- Egalitatea tuturor cetăţenilor, indiferent de sex, religie, naţie;
- Promovarea valorilor naţionale, a tradiţiilor şi culturii poporului român;
- Recâștigarea demnităţii naţionale;


- Asigurarea unui climat antiinfracţional şi anticorupţie;
- Apărarea securităţii naţionale.
Art.8. Blocul Unităţii Naţionale este un partid naţional, creştin-democrat, de centru-stânga, este organizat şi funcţionează după criteriului administrativ-teritorial.

CAPITOLUL II CALITATEA DE MEMBRU
DOBÂNDIREA CALITĂŢII DE MEMBRU
Art.9. (1) Poate deveni membru al Blocului Unităţii Naţionale, prin libera adeziune, orice cetăţean român care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) a împlinit vârsta de 18 ani;
b) recunoaşte Statutul şi Programul politic ale partidului;
c) are o conduită profesională, politică şi morală corespunzătoare intereselor ţării şi partidului;
d) manifestă angajare şi spirit de dăruire pentru înfăptuirea opţiunilor ideologice fundamentale şi a obiectivelor politice ale partidului.
(2) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot deveni membri ai BUN cu respectarea prevederilor alineatului (1) şi a legislaţiei statului pe teritoriul căruia se află.
Art.10. (1) Blocului Unităţii Naţionale este constituit din persoane care aderă liber la Statutul, Programul şi celelalte documente ale partidului şi care vor să contribuie la promovarea şi aplicarea acestora în practică.
(2) Calitatea de membru al Blocului Unităţii Naţionale se poate dobândi pe baza adeziunii formulate în scris şi depuse de solicitant la organizaţia locală din localitatea unde îşi are domiciliul, reşedinţa, sau îşi desfăşoară activitatea. În cazul persoanelor amintite la Art.9 (2), adeziunea pentru dobândirea calităţii de membru BUN se depune la organizaţia de partid din statul unde aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, în cazuri speciale se trimite la filiala Municipiului Bucureşti.
(3) Odată cu aprobarea de către Biroul organizaţiei locale a adeziunii de înscriere şi validarea acesteia de către Biroul Executiv judeţean, de sector, diaspora şi al Municipiului Bucureşti, noul membru de partid este înregistrat în registrul unic de evidenţă a membrilor filialei şi primeşte carnetul de membru de partid.


Art.11. Calitatea de membru al organizaţiei se dovedeşte cu carnetul de membru de partid şi cu plata la zi a cotizaţiei.
Art.12. Nu pot fi membri ai Blocului Unităţii Naţionale:
a) persoanele care au suferit condamnări pentru trădarea intereselor ţării, corupţie, infracţiuni săvârşite cu violenţă şi alte fapte antisociale;
b) persoanele care au desfăşurat sau desfăşoară activităţi incompatibile cu Statutul şi Programul politic al partidului;
c) persoanele lipsite de drepturi cetăţeneşti;
d) persoanele lipsite de capacitatea de exerciţiu, care fac parte din asociaţii sau organizaţii apolitice, din ţară sau din străinătate, care promovează obiective sau idei contrare Statutului şi Programului Partidului.
DREPTURILE MEMBRILOR
Art.13. Membrii Blocului Unităţii Naţionale au următoarele drepturi:
a) să aleagă şi să fie aleşi în structurile de conducere ale partidului;
b) să propună şi să fie propuşi candidaţi pe listele electorale ale partidului, la alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale, în condiţiile legii. Să recomande şi să fie recomandaţi pentru ocuparea unor funcţii în administraţia publică, locală, naţională sau europeană;
c) să propună iniţiative politice, să-şi exprime liber, în cadru organizat, opinia cu privire la politica partidului, la activitatea forurilor de conducere ale acestuia şi a reprezentanţilor BUN în instituţiile autorităţilor publice;
d) să fie informaţi cu privire la activitatea organizaţiei din care fac parte;
e) să participe la activităţile şi viaţa politică ale partidului la nivelul organizaţiei din care fac parte, sau, după caz, ale forurilor de conducere din care fac parte;
f) să participe la luarea deciziilor în cadrul organizat al partidului, potrivit competenţelor stabilite în Statut și în Regulamentele de Organizare și Funcţionare;
g) să se adreseze cu interpelări, sugestii şi cereri tuturor structurilor de conducere ale partidului;
h) să participe la toate întrunirile partidului, atunci când se discută şi se iau hotărâri în legătură cu persoana lor;


i) să beneficieze de protecţia partidului şi a forurilor sale de conducere faţă de atacurile şi presiunile politice injuste, de orice fel, la care sunt supuşi;
j) să demisioneze din partid oricând doresc, efectul acestui demers fiind imediat;
k) transferul unui membru de partid la o altă filială se face în scopul de a nu pierde continuitatea în partid. Transferul se realizează la cererea scrisă a celui interesat, adresată conducerii filialei în care se transferă. Filiala care operează transferul îl va înscrie pe cel transferat în registrul unic de evidenţe al acesteia, cu menţiunea organizaţiei unde a activat, anunţând în scris şi filiala de unde a plecat;
l) pentru merite deosebite, pot primi titluri onorifice.

ÎNDATORIRILE MEMBRILOR

Art.14. Membrii Blocului Unităţii Naţionale au următoarele îndatoriri:
a) să respecte Statutul, Programul politic și Regulamentele de Organizare și Functionare ale partidului, precum şi hotărârile forurilor de conducere ale acestuia, indiferent de funcţia pe care o ocupă în partid;
b) să-şi îndeplinească în mod conştiincios şi cu devotament însărcinările primite din partea partidului;
c) să fie un exemplu de conduită morală şi civică şi de ataşament faţă de cauza partidului;
d) să participe nemijlocit la înfăptuirea obiectivelor din Programul politic al partidului;
e) să militeze pentru păstrarea unităţii organizaţiei din care fac parte;
f) să participe cu regularitate la activităţile organizate de partid;
g) să contribuie la formarea şi promovarea unui mod de lucru democratic;
h) să respecte caracterul confidenţial al unor documente sau informaţii de partid;
i) să contribuie la îmbunătăţirea activităţii partidului şi ridicarea prestigiului acestuia;
j) să ia atitudine împotriva oricăror încălcări ale drepturilor omului;
k) să-şi depună, de îndată, demisia, orice membru de partid cu funcţie de conducere care este condamnat pentru fapte penale;


l) să achite o cotizaţie lunară şi să sprijine partidul, potrivit posibilităţilor, prin donaţii, în conformitate cu reglementările legale;
m) să nu desfăşoare acţiuni polemice în mass-media legate de viaţa internă de partid şi de relaţiile interumane dintre membrii acestuia;
n) să ia atitudine asupra oricăror forme de încălcare a Statutului, sau încercare de dezbinare în partid.

SANCŢIUNI
Art.15. Membrilor Blocului Unităţii Naţionale care au săvârşit abateri de la prevederile Statutului, sau care prin activitatea lor au adus prejudicii Partidului, în funcţie de gravitatea lor, li se pot aplica următoarele sancţiuni:
a) discutarea în structura de conducere şi avertizarea celui în cauză;
b) suspendarea din funcţia ocupată în structura de conducere a Partidului şi înlocuirea celui în cauză cu altă persoană;
c) retragerea sprijinului politic pentru funcţia deţinută;
d) excluderea din partid;
e) suspendarea din funcţie are caracter provizoriu şi se hotărăşte de organul de conducere al partidului, din care cel în cauză face parte. Hotărârea se pronunţă cu votul majorităţii membrilor organului de conducere respectiv. În funcţia vacantată astfel, structura ierarhică superioară desemnează interimar o altă persoană. Această desemnare se face la propunerea forului care a hotărât suspendarea. Perioada de interimat nu poate depăşi nouăzeci de zile;
f) împotriva hotărârii de suspendare sau înlocuirii din funcţie, cei vizaţi pot face contestaţie în scris la Comisia de Arbitraj şi Integritate judeţeană, de sector, diaspora sau a Municipiului Bucureşti, ori, după caz, la Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate, în raport cu funcţia deţinută de cel în cauză, la nivel teritorial sau central, în termen de cincisprezece zile de la data comunicării hotărârii;
g) retragerea sprijinului politic se hotărăşte de către conducerea filialei sau, după caz, de organul de conducere al Partidului, din care face parte cel în cauză.



PIERDEREA CALITĂŢII DE MEMBRU
Art.16. (1) Pierderea calităţii de membru al Blocului Unităţii Naţionale se produce prin deces, demisie, aderarea la o altă formaţiune politică, excludere, condamnare sau pierderea cetăţeniei române.
(2) Demisia are loc pe baza cererii scrise şi se ia în considerare de la data depunerii ei la forul competent, ca expresie a voinţei liber exprimate a persoanei respective.
(3) Excluderea din partid este hotărâtă de către Adunarea Generală a organizaţiei locale din care face parte persoana respectivă, în cazul săvârşirii de către aceasta a unor fapte incompatibile cu calitatea de membru de partid. Hotărârea se pronunţă cu votul a două treimi din totalul membrilor organizaţiei.
(4) În cazul membrilor de partid care fac parte din structurile de conducere ale BUN, atât la nivel teritorial, cât şi central, procedura de excludere din partid se va declanşa numai după primirea de către organizaţia locală a acordului scris din partea forului de conducere din care cel vizat face parte. Hotărârea forului de conducere se transmite organizaţiei locale în termen de 15 zile de la primirea sesizării.
(5) Împotriva hotărârii de excludere din partid, cei în cauză pot face contestaţie în scris la Comisia de Arbitraj şi Integritate judeţeană, de sector, diaspora sau a Municipiului Bucureşti în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii. Membrii cu funcţie de conducere din forurile naţionale ale BUN, excluşi din partid, pot face contestaţie în scris la Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate, în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii de excludere. Hotărârile Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate sunt definitive şi se transmit filialelor sau forurilor naţionale, pentru executare.
(6) Retragerea unui senator sau deputat al Blocului Unităţii Naţionale din grupurile parlamentare ale partidului atrage după sine excluderea acestuia din partid.
(7) Pierderea calităţii de membru al BUN se consemnează în Registrul unic de evidenţă a membrilor filialei.
(8) Persoana exclusă din partid nu poate fi reprimită ca membru al Blocului Unităţii Naţionale, înainte de expirarea unui termen de minimum un an de la data deciziei definitive.
(9) În cazul în care conducerea unei filiale a Blocului Unităţii Naţionale încalcă Statutul, Programul, Regulamentele de Organizare și Functionare, aducând prejudicii grave imaginii, activităţii şi unităţii acestuia, Biroul Permanent Naţional poate hotărî dizolvarea filialei


respective la propunerea Delegaţiei Permanente. Decizia de dizolvare se ia prin vot secret, cu majoritate simplă din numărul membrilor Biroului Permanent Naţional.

CAPITOLUL III STRUCTURILE DE CONDUCERE, CONSULTATIVE, DE ARBITAJ ŞI CONTROL

Art.17. Forurile de conducere, consultative, de arbitraj şi control ale Blocului Unităţii Naţionale sunt următoarele:
1) la nivel naţional:
a) de conducere:
- Congresul
- Consiliul Naţional
- Comitetul Director
- Biroul Permanent Naţional
- Delegaţia Permanentă
- Organizaţia de femei a BUN
- Organizaţia de tineret a BUN
b) de control şi arbitraj:
- Comisia Naţională de Control Financiar
- Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate
c) consultative:
- Grupurile parlamentare și grupul ministerial
- Liga Primarilor, Viceprimarilor şi Consilierilor Blocului Unităţii Naţionale
2) la nivel teritorial:
a) de conducere:
- Conferinţa judeţeană, de sector, diaspora și a Municipiului Bucureşti


- Consiliul judeţean, de sector, diaspora și al Municipiului Bucureşti
- Biroul Executiv judeţean, de sector, diaspora și al Municipiului Bucureşti
- Delegaţia permanentă judeţeană, de sector, diaspora și a Municipiului Bucureşti
- Organizaţia judeţeană de sector, diaspora și a Municipiului Bucureşti de femei a BUN
- Organizaţia judeţeană de sector, diaspora și a Municipiului Bucureşti de tineret a BUN
b) de control și arbitraj:
- Comisia judeţeană, de sector, diaspora, de Arbitraj şi Integritate și a Municipiului Bucureşti
- Comisia de control financiar judeţeană, de sector, diaspora și a Municipiului Bucureşti
3) la nivel local:
- Adunarea generală a organizaţiei de bază
- Biroul organizaţiei de bază.
Art.18. Congresul este forul suprem de decizie şi conducere al partidului, care se întruneşte la un interval de 4 ani. Convocarea Congresului se face de către Consiliul Naţional al BUN, sau de către jumătate plus una dintre filiale.
Art.19. În intervalul dintre două Congrese ordinare, dacă este necesar, Consiliul Naţional poate convoca Congresul Extraordinar. Convocarea Congresului Extraordinar se poate face şi la solicitarea a cel puţin jumătate plus unu din numărul filialelor.
Art.20. Congresul partidului este constituit din delegaţi aleşi, prin vot secret, de către conferinţele judeţene, diaspora şi cea a Municipiului Bucureşti cu reprezentanţi din cele 6 filiale de sector, potrivit normei de reprezentare stabilite de Biroul Permanent Naţional din care fac parte membrii Consiliului Naţional, ai Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate şi ai Comisiei Naţionale de Control Financiar, aflate în exerciţiu.
Art.21. La Congres pot participa ca invitaţi persoane desemnate de către Delegaţia Permanentă.
Art.22. Data, durata şi locul desfăşurării Congresului se stabilesc de către Biroul Permanent Naţional la propunerea Delegaţiei Permanente.
Art.23. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor Congresului, inclusiv pentru elaborarea documentelor acestuia, Biroul Permanent Naţional numeşte o comisie de pregătire și organizare.
Art.24. Congresul partidului are următoarele atribuţii:


a) adoptă şi modifică Statutul, Programul politic şi Programul economico-social al partidului;
b) adoptă strategia şi tactica partidului;
c) aprobă structura Consiliului Naţional, Comitetului Director şi a Biroului Permanent Naţional;
d) analizează activitatea Consiliului Naţional;
e) analizează activitatea partidului, a forurilor sale de conducere și control, adoptând hotărârile corespunzătoare;
f) alege şi revocă preşedintele partidului;
g) alege Consiliul Naţional;
h) alege Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate;
i) alege Comisia Naţională de Control Financiar;
j) deleagă Consiliului Naţional şi Biroului Permanent Naţional responsabilităţi privind completarea locurilor vacante în forurile de conducere la nivel naţional și teritorial;
m) decide autodizolvarea partidului, în condiţiile prevăzute de lege şi ale prezentului statut.
Art.25. Consiliul Naţional este forul politic care conduce şi organizează partidul între două Congrese.
Art.26. Consiliul Naţional se întruneşte anual sau ori de câte ori este necesar, la convocarea Biroului Permanent Naţional sau la cererea a cel puţin jumătate plus unu din numărul filialelor. Lucrările Consiliului Naţional sunt conduse de Preşedintele partidului sau, în absenţa acestuia, de Preşedintele Executiv.
Art.27. Consiliul Naţional se alege prin vot secret, pe o perioadă de patru ani şi este alcătuit din 175-275 de membri.
Art.28. Din Consiliul Naţional fac parte:
- membri ai Biroului Permanent Naţional, membri ai Comitetului Director şi preşedinţii filialelor judeţene, de sector, diaspora şi ai Municipiului Bucureşti;
- deputaţi şi senatori în exerciţiu, membri ai Guvernului, secretari de stat;
- prefecţi, subprefecţi, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Consiliilor judeţene, primarul general şi viceprimarii Capitalei, primari şi viceprimari ai municipiilor şi ai sectoarelor Municipiului Bucureşti aflaţi în exerciţiu, membri ai partidului;


- alţi membri aleşi de Congres.
Art.29. (1) Consiliul Naţional al BUN are următoarele atribuţii:
a) convoacă, potrivit Statutului, Congresul partidului;
b) alege şi revocă, prin vot secret, membrii Comitetului Director și ai Biroului Permanent Naţional;
c) poate propune Congresului revocarea din funcţie a Preşedintelui partidului;
d) urmărește modul de îndeplinire a hotărârilor Congresului;
e) aprobă propunerile Comitetului Director cu privire la încheierea alianţelor politice şi electorale cu alte partide şi formaţiuni politice;
f) stabilește strategia de participare la guvernare;
g) desemnează candidatul partidului pentru funcţia de Preşedinte al României, la propunerea Delegaţiei Permanente;
h) aprobă programul de guvernare și desemnează candidatul partidului pentru funcţia de prim-ministru;
i) adoptă modificări la statutul partidului în perioada dintre două congrese.
(2) Hotărârile Consiliului Naţional sunt obligatorii pentru toate forurile de conducere și toţi membrii partidului.
Art.30. Comitetul Director este forul reprezentativ care conduce partidul între două Consilii Naţionale, fiind ales dintre membrii Consiliului Naţional, prin vot secret, cu excepţia președinţilor filialelor judeţene, de sector, diaspora și cel al Municipiului București, precum și liderii naţionali ai organizaţiilor de femei și tineret.
Art.31. Comitetul Director este format din 71-95 membri.
Art.32. Comitetul Director se întrunește semestrial sau ori de câte ori este necesar și este convocat de către Biroul Permanent, Delegaţia Permanentă sau de către o majoritate simplă din numărul membrilor săi. Lucrările Comitetului Director sunt conduse de către Președintele partidului sau, în lipsa acestuia, de către Președintele Executiv.
Art.33. Comitetul Director are următoarele atribuţii:
a) convoacă, potrivit Statutului, Consiliul Naţional;
b) stabilește strategia și direcţia de acţiune ale filialelor;


c) stabilește modalităţile concrete de aplicare în teritoriu a hotărârilor Consiliului Naţional;
d) propune spre aprobare Consiliului Naţional alianţe și fuziuni cu alte partide și formaţiuni politice;
e) aprobă Regulamentul de Organizare și Funcţionare al Comisiei Naţionale de Arbitraj și Integritate și al Comisiei Naţionale de Control Financiar;
f) aprobă instrucţiunile privind convocarea și desfășurarea conferinţelor și adunărilor de dare de seamă și alegeri la nivel judeţean, de sector, diaspora, municipal, orășenesc și comunal;
g) stabilește norma de reprezentare a delegaţilor aleși prin vot secret de conferinţele judeţene, de sector, diaspora și a Municipiului București pentru Congresul Partidului;
h) stabilește criteriile de selecţie pentru candidaţii la alegerile parlamentare;
i) membrii Comitetului Director pot conduce conferinţe de dare de seamă și alegeri;
j) alege și revocă membrii Biroului Permanent Naţional;
k) acordă titluri onorifice din partea partidului și hotărăşte cu privire la atribuirea acestora, cum ar fi Preşedinte de Onoare, la propunerea Delegaţiei Permanente;
Art.34. Biroul Permanent Naţional
(1) Biroul Permanent Naţional al BUN este ales din rândurile membrilor Comitetului Director, prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani.
(2) Biroul Permanent Naţional asigură conducerea partidului în intervalul dintre două reuniuni ale Comitetului Director;
(3) Biroul Permanent Naţional este format din 33-51 membri:
- Preşedintele partidului;
- Preşedintele Executiv;
- Secretarul general;
- 4-5 prim-vicepreşedinţi;
- 11-15 vicepreşedinţi;
- 11-15 secretari executivi;
- Preşedintele organizaţiei de femei, membru de drept;


- Preşedintele organizaţiei de tineret, membru de drept;
- 2-20 membri.
Art.35. (1) Biroul Permanent Naţional al BUN se convoacă trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, de către Preşedintele partidului, Preşedintele Executiv sau din iniţiativa a jumătate plus unu din numărul membrilor acestuia.
(2) Şedinţele Biroului Permanent Naţional sunt conduse de Preşedintele partidului, iar în absenţa acestuia, de către Preşedintele Executiv.
Art.36. Biroul Permanent are următoarele atribuţii:
a) convoacă, potrivit Statutului, Comitetul Director;
b) urmăreşte îndeplinirea hotărârilor Consiliului Naţional şi ale Comitetului Director;
c) aprobă propuneri și proiecte de hotărâri pentru îmbunătăţirea activităţii partidului la nivel naţional și teritorial;
d) reprezintă Consiliul Naţional în relaţiile cu străinătatea, cu structurile administraţiei publice și cu partidele politice;
e) definitivează și aprobă listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare și europarlamentare, precum și candidaţii pentru funcţiile de miniștri, secretari de stat, șefi ai unor instituţii publice centrale, cu respectarea criteriilor prestabilite de către Comisia Naţională de Cadre;
f) coordonează și controlează activitatea birourilor executive judeţene, de sector, diaspora și al Municipiului București;
g) elaborează norme și instrucţiuni de aplicare a hotărârilor Congresului, ale Consiliului Naţional și ale Comitetului Director ale BUN;
h) analizează și coordonează activitatea grupurilor parlamentare ale BUN;
i) desemnează reprezentantul partidului în B.E.C.;
j) administrează patrimoniul partidului și aprobă schimbarea sediului central al BUN;
k) validează sau invalidează rezultatele alegerilor care au loc la forurile teritoriale ale BUN;
l) coordonează campaniile electorale ale BUN pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidenţiale;
m) aprobă conducerea grupurilor parlamentare și conducerea comisiilor parlamentare care revin partidului;


n) asigură, împreună cu Comisia Naţională de Cadre, selecţionarea și pregătirea membrilor de partid cu perspectivă de a candida pentru ocuparea unor funcţii de conducere în BUN și în structurile publice;
o) aprobă propunerile de candidaţi înaintate de consiliile judeţene ale partidului pentru funcţiile de președinţi, primari ai municipiilor reședinţă de judeţ, consilieri judeţeni și de sector, consilieri generali ai Municipiului București, primari de sector și primar general al Municipiului București;
p) aprobă candidaturile pentru funcţiile de prefect, subprefect, pe baza propunerilor Birourilor Executive;
q) controlează activitatea organizaţiilor de tineret și femei;
r) elaborează instrucţiuni privind organizarea adunărilor și conferinţelor de dare de seamă și alegeri, pe care le supune aprobării Comitetului Director și stabilește, din rândurile sale, delegaţii care vor conduce conferinţele judeţene, de sector, diaspora și a Municipiului București;
s) adoptă hotărâri pentru îmbunătăţirea organizării și optimizării structurilor naţionale și teritoriale;
t) organizează și controlează activitatea Comisiei Naţionale de Cadre a partidului;
u) numeşte lideri interimari la conducerea filialelor, în cazul vacantării funcţiei ca urmare a demisiei, demiterii, suspendării, retragerii, decesului preşedintelui filialei sau dizolvării filialei;
v) aprobă imnul partidului.
Art.37. Delegaţia Permanentă este forul de conducere executivă între ședinţele Biroului Permanent Naţional.
Art.38. Delegaţia Permanentă se întruneşte săptămânal, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea Preşedintelui, Președintelui Executiv sau a jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
Art.39. Delegaţia Permanentă este alcătuită din 9-11 membri, după cum urmează:
a) Preşedintele partidului;
b) Preşedintele Executiv;
c) Secretarul General;
d) Unul dintre prim-vicepreşedinţi;
e) Vicepreşedintele cu probleme organizatorice;


f) Vicepreşedintele cu propaganda şi imaginea;
g) 2 vicepreşedinţi;
h) 1-3 membri ai Biroului Permanent Naţional.
Art.40. Delegaţia Permanentă are următoarele atribuţii:
a) aplică hotărârile Biroului Permanent Naţional şi ale Consiliului Naţional în activitatea curentă de partid;
b) propune Consiliului Naţional revocarea din funcţie a unora dintre membrii Biroului Permanent Naţional, în cazuri bine justificate;
c) propune Consiliului Naţional noi membri ai Biroului Permanent Naţional pentru ocuparea locurilor vacante;
d) aprobă organigrama personalului din sediul central şi Regulamentul de funcţionare;
e) validează şi propune Biroului Permanent Naţional listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare, europarlamentare şi propune Consiliului Naţional candidatul la alegerile prezidenţiale, cu respectarea criteriilor prestabilite;
f) întocmeşte lista delegaţilor la Congres;
g) stabileşte nivelul minim al cotizaţiei la nivel naţional;
h) coodonează activităţile aferente campaniilor electorale;
i) propune revocarea sau suspendarea unor preşedinţi şi dizolvarea de filiale, în cazuri bine justificate, pentru abateri grave;
j) propune imnul partidului;
k) numeşte trei membri în componenţa Comisiei Naţionale de Cadre.
Art.41. (1) a) Preşedintele reprezintă partidul în relaţiile cu instituţiile publice de stat şi partidele politice, precum şi cu mass-media. În lipsa preşedintelui, Preşedintele Executiv va reprezenta partidul.
b) Preşedintele, împreună cu Biroul Permanent Naţional, coordonează întreaga activitate a partidului;
c) Preşedintele partidului nu poate emite hotărâri, comunicate şi decizii, care privesc politica Blocului Unităţii Naţionale, fără consultarea Delegaţiei Permanente;


d) Preşedintele partidului prezidează şedinţele Consiliului Naţional, Comitetului Director, Biroului Permanent Naţional şi ale Delegaţiei Permanente. În absenţa Preşedintelui, aceste şedinţe sunt conduse de Preşedintele Executiv;
(2) a) Preşedintele Executiv preia atribuţiile Preşedintelui, în absenţa acestuia, astfel:
b) coordonează activitatea Secretarului General şi a prim-vicepreşedinţilor;
c) coordonează organizaţiile de tineret și femei;
d) coordonează Liga primarilor, viceprimarilor şi consilierilor.
(3) Prim-vicepreşedinţii reprezintă partidul în relaţia cu mass-media la nivel local şi naţional, coordonează cu membrii departamentului organizatoric activitatea filialelor.
(4) Secretarul General coordonează activitatea Departamentelor Blocului Unităţii Naţionale, a vicepreşedinţilor şi secretarilor executivi ai partidului la nivel naţional.
(5) Vicepreşedintele cu probleme organizatorice conduce departamentul organizatoric, cu următoarele atribuţii:
a) asigură informarea operativă a filialelor teritoriale cu privire la activitatea curentă a partidului;
b) transmite sarcinile ce revin filialelor şi urmăreşte modul în care sunt duse la îndeplinire;
c) informează operativ Biroul Permanent Naţional şi Delegaţia Permanentă despre activitatea filialelor;
(5) Vicepreşedinţii şi secretarii executivi conduc următoarele departamente:
a) departamentul pentru propagandă, imagine, relaţii cu mass-media, on-line, strategii şi politici electorale;
b) departamentul pentru economie, buget-finanţe, bănci, industrie, transporturi şi servicii;
c) departamentul pentru agricultură, alimentaţie, silvicultură, ape, mediu şi dezvoltare rurală;
d) departamentul pentru învăţământ, cultură, culte, sport şi turism;
e) departamentul juridic, legislativ şi drepturile omului;
f) departamentul pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
g) departamentul pentru sănătate şi protecţie socială;
h) departamentul pentru relaţiile cu alte formaţiuni politice, patronate, sindicate, organizaţii neguvernamentale şi dialog social;


i) departamentul pentru relaţii externe şi pentru românii de pretutindeni;
j) departamentul pentru informatică, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică;
k) departamentul pentru dezvoltare regională.
(6) Comisia Naţională de Cadre este alcătuită din Secretarul General, Vicepreşedintele organizatoric şi trei membri numiţi de către Delegaţia Permanentă.
Art.42. În cazul în care una dintre funcţiile Biroului Permanent Naţional devine vacantă, aceasta se ocupă de un alt membru, cu statutul de interimar, iar la prima şedinţă a Consiliului Naţional este ales conform procedurilor prevăzute în Statut.
Art.43. La nivelul naţional al BUN se constituie, conform prevederilor Statului, următoarele structuri:
1. Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate;
2. Comisia Naţională de Control Financiar.
Art.44. (1) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate este o structură autonomă și independentă care are ca atribuţiuni principale soluţionarea problemelor referitoare la respectarea Statutului și a Regulamentului de Organizare și Funcţionare ale Blocului Unităţii Naţionale, precum și soluţionarea disputelor interne dintre membri sau dintre membri și diverse structuri ale partidului, ea fiind aleasă prin vot secret pentru un mandat de 4 ani.
(2) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate este formată din 5-7 membri, din rândul cărora se aleg Preşedintele, Vicepreşedintele şi Secretarul.
(3) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate funcţionează pe bază de regulament propriu aprobat de Comitetul Director. Prin regulament se asigură părţilor dreptul la opinie și dreptul de a se apăra, precum și proceduri echitabile de decizie.
(4) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate prezintă Congresului rapoarte de activitate.
(5) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate are următoarele atribuţii:
a) soluţionează cererile, reclamaţiile şi sesizările îndreptăţite împotriva membrilor Consiliului Naţional;
b) soluţionează conflictele intervenite între organele de conducere teritoriale, precum şi pe cele dintre acestea şi organele de conducere de nivel naţional;
c) soluţionează contestaţiile formulate împotriva unor hotărâri adoptate de Biroul Permanent Naţional;


d) adoptă decizii definitive, pe care le înaintează Biroului Permanent Naţional, pentru a le pune în practică;
(6) Membrii Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate nu pot face parte din Consiliul Naţional, Comitetul Director şi din Comisia Naţională de Control Financiar.
Art.45. (1) Comisia Naţională de Control Financiar are atribuţii de verificare a gestiunii patrimoniului partidului și este aleasă prin vot secret de către Congres pentru un mandat de 4 ani.
(2) Comisia Naţională de Control Financiar este alcătuită din 5-7 membri, din rândul cărora sunt aleşi preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul.
3) Comisia Naţională de Control Financiar funcţionează pe baza unui regulament propriu, aprobat de către Comitetul Director al partidului.
4) Comisia Naţională de Control Financiar are următoarele atribuţii:
a) controlează modul de constituire a bugetelor filialelor partidului şi controlează execuţia bugetului la nivel central;
b) propune spre aprobare Biroului Permanent Naţional norme şi instrucţiuni cu privire la evidenţa contabilă a fondurilor provenite din sursele de finanţare ale partidului, precum şi cu privire la modul de utilizare a patrimoniului;
c) controlează activitatea comisiilor judeţene, de sector, diaspora, de control financiar, precum şi cea a Municipiului Bucureşti;
d) cercetează reclamaţiile şi sesizările privitoare la abaterile financiar-contabile, iar concluziile şi propunerile le prezintă Biroului Permanent Naţional;
e) membrii de partid aleşi în Comisia Naţională de Control Financiar nu pot face parte din Consiliul Naţional, Comitetul Director sau Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate.

GRUPURILE PARLAMANTARE ŞI GRUPUL MINISTERIAL
Art.46. (1) Grupurile parlamentare ale BUN din Senat şi Camera Deputaţilor sunt alcătuite din toţi parlamentarii partidului aleşi pe listele acestuia în cele două Camere ale Parlamentului.
(2) Grupurile parlamentare se organizează şi funcţionează pe baza unui regulament propriu, aprobat de Biroul Permanent Naţional.


(3) Grupurile parlamentare îşi aleg conducătorii proprii, propun şi candidaţii lor pentru Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului şi pentru Birourile Comisiilor Permanente ale acestora.
(4) Membrii grupurilor parlamentare ale BUN au ca principală atribuţie promovarea programului politic al partidului în întreaga activitate parlamentară.
Art.47. Grupul ministerial este alcătuit din toţi miniştrii şi secretarii de stat membri ai BUN, care se organizează pe baza unui regulament propriu aprobat de către Biroul Permanent Naţional. Membrii grupului ministerial promovează, în cadrul Guvernului României, Programul economico-social al partidului.
ORGANIZAŢIA DE FEMEI A BUN
Art.48. Blocul Unităţii Naţionale consideră că implicarea femeilor în viaţa socială, politică şi economică a ţării constituie un factor important în activitatea partidului. Organizaţia de femei face parte integrantă din structura internă de organizare a BUN şi cuprinde persoanele de sex feminin, membre de partid.
Art.49. Organizaţia de femei a BUN îşi desfăşoară activitatea pe baza unui statut adoptat de Conferinţa Naţională a Organizaţiei de Femei a BUN (O.F. BUN) aprobat de Comitetul Director şi a Regulamentului de funcţionare aprobat de Biroul Permanent Naţional al BUN.
Art.50. (1) Organizaţia de femei este coordonată, la toate nivelurile, de consiliile şi birourile organizaţiilor respective ale BUN şi are reprezentanţi în acestea.
(2) O.F.BUN constituie Organizaţii de Femei la toate nivelurile teritoriale ale BUN.
Art.51. Femeile în cadrul O.F.BUN pot desfăşura activităţi specifice, în organizaţii proprii, cu respectarea integrală a Statutului Partidului.
Art.52. Afilierea Organizaţiei de Femei la diferite structuri naţionale sau internaţionale este propusă de către conducerea acesteia Biroului Permanent Naţional şi este aprobată de către acesta.
ORGANIZAŢIA DE TINERET A BUN
Art.53. Organizaţia de Tineret a BUN este o structură internă a partidului şi îşi desfăşoară activitatea pe baza unui statut adoptat de Conferinţa Naţională a O.T.BUN şi aprobat de Comitetul Director. Regulamentului de funcţionare al O.T.BUN este aprobat de Biroul Permanent Naţional al BUN.


Art.54. În conformitate cu prevederile legii, din O.T.BUN fac parte tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani şi care sunt membri sau simpatizanţi ai BUN. Tinerii între 16 şi 18 ani pot fi membri O.T.BUN, dar nu au drepturile şi obligaţiile membrilor de partid.
Art.55. (1) Forurile de conducere ale BUN, la toate nivelurile, au obligaţia de a contribui la pregătirea şi promovarea tinerilor care fac parte din O.T.BUN.
(2) O.T.BUN se subordonează nemijlocit structurilor naţionale şi teritoriale ale partidului, din care are reprezentanţi, şi are ca principal obiectiv promovarea politicii pentru tineret la toate nivelurile.
(3) O.T.BUN constituie Organizaţii de Tineret la toate nivelurile teritoriale ale BUN.
Art.56. Activitatea O.T.BUN şi O.F.BUN este sprijinită de Preşedintele partidului şi coordonată de Preşedintele Executiv.
Art.57. LIGA PRIMARILOR, VICEPRIMARILOR ŞI CONSILIERILOR BUN
1) Liga primarilor, viceprimarilor şi consilierilor reuneşte pe toţi reprezentanţii Blocului Unităţii Naţionale care deţin funcţii în administraţia publică locală.
2) Liga primarilor, viceprimarilor şi consilierilor are ca for central de conducere un consiliu în fruntea căruia se află un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar.
3) Liga primarilor, viceprimarilor şi consilierilor este coordonată de Preşedintele Executiv al partidului.

FORURILE ŞI ORGANIZAŢIILE TERITORIALE ALE BUN
CONFERINŢA JUDEŢEANĂ, DE SECTOR, DIASPORA ŞI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
Art.58. (1) Conferinţa judeţeană, de sector, diaspora sau a Municipiului Bucureşti este forul de conducere al filialelor respective şi se întruneşte o dată la 4 ani.
(2) Se pot organiza şi conferinţe extraordinare la un interval de 2 ani.
Art.59. (1) Conferinţa judeţeană, de sector, diaspora şi a Municipiului Bucureşti se constituie din delegaţi aleşi, prin vot secret, de filialele municipale, orăşeneşti şi comunale, respectiv delegaţii aleşi de filialele de sector ale Capitalei.
(2) Sunt delegaţi de drept la Conferinţa judeţeană, de sector, diaspora şi a Municipiului Bucureşti:


a) membri ai Consiliului judeţean, de sector, diaspora şi al Municipiului Bucureşti;
b) membri ai Comisiei de Arbitraj şi Integritate judeţene, de sector, diaspora şi a Municipiului Bucureşti;
c) membri ai Comisiei de Control Financiar judeţene, de sector, diaspora şi a Municipiului Bucureşti.
Art.60. (1) La conferinţă pot participa, ca invitaţi: membri ai partidului care la data conferinţei conduc instituţii la nivel judeţean, regional sau naţional; directori sau redactori-şefi din massmedia locală sau centrală; personalităţi ale vieţii stiinţifice, culturale şi reprezentanţi ai societăţii civile; reprezentanţi ai românilor de pretutindeni; reprezentanţi ai altor partide; reprezentanţi ai autorităţilor locale.
2) Invitaţii pot lua cuvântul, cu acordul plenului, dar nu votează şi nu pot candida.
Art.61. Conferinţa judeţeană, de sector, diaspora şi a Municipiului Bucureşti, are următoarele atribuţii:
a) dezbate activitatea filialei şi a forurilor sale de conducere, arbitraj şi control şi adoptă hotărâri corespunzătoare;
b) stabileşte structura organizatorică a Consiliului, respectiv a Biroului Executiv judeţean, de sector, diaspora şi al Municipiului Bucureşti;
c) alege şi revocă, prin vot secret, preşedintele filialei şi membrii Consiliului judeţean şi ai Municipiului Bucureşti;
d) alege şi revocă, prin vot secret, membri ai Comisiei de Arbitraj şi Integritate, ai Comisiei de Control Financiar judeţene, de sector, diaspora şi a Municipiului Bucureşti;
e) alege, prin vot secret, delegaţii la Congres şi desemnează, din rândul acestora, candidaţii pentru forurile naţionale ale partidului, în conformitate cu solicitările Delegaţiei Permanente.
f) face propuneri de îmbunătăţire a Statutului şi Programului partidului.

CONSILIUL JUDEŢEAN, DE SECTOR, DIASPORA ŞI AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
Art.62. Consiliul judeţean, de sector, diaspora şi al Municipiului Bucureşti este forul de conducere al filialei teritoriale în intervalul dintre două conferinţe, fiind format din 43-79 membri.


Art.63. Consiliul judeţean, de sector, diaspora şi al Municipiului Bucureşti se întruneşte anual sau ori de câte ori este necesar, la convocarea Biroului Executiv teritorial. Consiliul mai poate fi convocat şi la cererea a cel puţin jumătate plus unul dintre membrii săi.
Art.64. Sunt membri de drept ai Consiliului judeţean, de sector, diaspora şi al Municipiului Bucureşti următorii:
- Preşedintele filialei;
- Deputaţii şi senatorii din circumscripţiile electorale;
- Consilierii judeţeni şi ai Municipiului Bucureşti;
- Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene;
- Prefecţii şi subprefecţii;
- Primarul General şi viceprimarii Capitalei, primarii şi viceprimarii municipiilor, oraşelor şi sectoarelor Municipiului Bucureşti;
- Preşedintele Organizaţiei de Femei;
- Preşedintele Organizaţiei de Tineret.
Art.65. Consiliul judeţean, de sector, diaspora şi al Municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii:
a) convoacă conferinţa filialei, stabilind data şi locul de desfăşurare şi norma de reprezentare;
b) urmăreşte şi asigură îndeplinirea hotărârilor conferinţei filialei;
c) analizează şi validează activitatea Biroului Executiv al filialei teritoriale;
d) organizează activitatea departamentelor de specialitate şi desemnează şefii acestora;
e) alege şi revocă prin vot secret membrii Biroului Executiv judeţean, de sector, diaspora şi al Municipiului Bucureşti;
f) coordonează aplicarea strategiei de propagandă şi imagine a partidului în teritoriu;
g) adoptă bugetul anual de venituri şi cheltuieli ale filialei şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;
h) hotărăşte asupra unor înţelegeri politice şi alianţe în plan teritorial, pentru alegerile locale, cu acordul Delegaţiei Permanente;
i) analizează rezultatele obţinute şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;


j) analizează activitatea consilierilor judeţeni, de sector şi ai Municipiului Bucureşti, a prefectului şi subprefectului, precum şi a primarilor din municipiile reşedinţă de judeţ, inclusiv a Primarului General al Capitalei;
k) validează listele şi stabileşte ordinea pentru candidaţii la funcţia de consilier judeţean, de sector şi al Municipiului Bucureşti şi desemnează candidatul la funcţia de Primar General al Capitalei;
l) completează sau înlocuieşte, la propunerea Biroului Executiv, propriii membri, precum şi pe cei ai celorlalte foruri de conducere alese;
m) prezintă Delegaţiei Permanente a partidului, împreună cu Comisia Naţională de Cadre, propunerile pentru listele de candidaţi la alegerile parlamentare si europarlamentare.

BIROUL EXECUTIV AL FILIALEI JUDEŢENE, DE SECTOR, DIASPORA ŞI AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
Art.66. (1) Biroul executiv al filialelor este ales de către consiliile acestor foruri, prin vot secret, fiind format din 19-35 membri.
(2) Sunt membri de drept ai Biroului Executiv reprezentanţii organizaţiilor de femei şi tineret, preşedinţii filialelor municipale şi ai sectoarelor Capitalei, deputaţii şi senatorii filialei.
(3) Membrii Biroului Executiv al filialei sunt aleşi prin vot secret pentru un mandat de 4 ani, la propunerea preşedintelui filialei şi a reprezentantului Biroului Permanent Naţional sau al Comitetului Director, care conduce şedinţa.
(4) Structura pe funcţii a Biroului Executiv al filialei judeţene, de sector, diaspora şi al Municipiului Bucureşti este următoarea:
- Preşedinte;
- Prim-vicepreşedinte;
- 5-11 vicepreşedinţi;
- secretar general;
- 5-9 secretari executivi;
- casier;
- 7-11 membri.


Art.67. Biroul Executiv al filialei stabileşte, după modelul Biroului Permanent Naţional, departamentele conduse de un vicepreşedinte, ajutat de un secretar executiv sau un membru al acestui for de conducere.
Art.68. (1) Biroul Executiv al filialei se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, pentru a analiza situaţia operativă şi a stabili modalităţile concrete de aplicare a hotărârilor Biroului Permanent Naţional sau ale Delegaţiei Permanente.
(2) Biroul Executiv al filialei este convocat de Preşedintele filialei sau la solicitarea a cel puţin jumătate plus unul dintre membrii acestuia.
Art.69. Biroul Executiv al filialei are următoarele atribuţii:
a) exercită conducerea operativă a filialei, repartizând în mod expres, pe funcţii, sarcinile ce revin membrilor săi;
b) întocmeşte lista participanţilor la conferinţă;
c) convoacă şi pregăteşte şedinţele Consiliului judeţean, de sector, diaspora şi al Municipiului Bucureşti, ale cărui hotărâri le îndeplineşte;
d) asigură informarea operativă a organizaţiilor locale cu privire la activitatea curentă a partidului;
e) informează Consiliul judeţean, de sector, diaspora şi al Municipiului Bucureşti cu privire la activitatea desfăşurată între şedinţele acestuia;
f) cooptează noi membri de partid pe funcţii interimare şi hotărăşte prin vot secret completarea funcţiilor din Consiliul judeţean, de sector, diaspora, Biroul Executiv judeţean, de sector, diaspora şi al Municipiului Bucureşti, precum şi la nivelul organizaţiilor locale, a locurilor vacante în caz de demisie, suspendare sau alte situaţii, până la noi alegeri ale forurilor de conducere;
g) acţionează pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de organizaţii locale în toate localităţile judeţului, precum şi organizaţiilor de bază în raza secţiilor de votare;
h) analizează şi decide asupra contestaţiilor cu privire la respingerea cererii de primire în partid;
i) aplică prevederile Statutului în realizarea transferului unui membru de partid de la o filială la alta;
j) pentru diaspora, înfiinţarea şi dezvoltarea de organizaţii locale în cât mai multe localităţi din statele lumii;
k) coordonează activitatea organizaţiilor de femei şi tineret;


Art.70. (1) Preşedintele filialei reprezintă partidul în relaţiile oficiale cu autorităţile publice locale, cu alte partide, precum şi cu mass-media locală. În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de prim-vicepreşedintele filialei.
(2) Preşedintele poate emite comunicate scrise sau declaraţii politice numai în spiritul statutului şi programului, după caz, cu consultarea Biroului Permanent Naţional sau a Delegaţiei Permanente.

DELEGAŢIA PERMANENTĂ A BIROULUI EXECUTIV JUDEŢEAN, DE SECTOR, DIASPORA ŞI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
Art.71. Delegaţia Permanentă a biroului filialei este alcătuită din 7-9 membri, după cum urmează:
- preşedintele filialei;
- prim-vicepreşedintele;
- vicepreşedintele cu propaganda şi imaginea;
- vicepreşedintele organizatoric;
- secretarul executiv cu imaginea şi propaganda;
- secretarul executiv organizatoric;
- 1-3 membri ai Biroului Permanent.
Art.72. Delegaţia Permanentă a filialei se întâlneşte la două săptămâni sau ori de câte ori este necesar, fiind convocată de preşedinte sau de jumătate plus unul dintre membrii săi, şi are următoarele atribuţii:
a) rezolvă problemele curente de partid ce apar între două şedinţe ale Biroului Executiv;
b) organizează conferinţele de presă la nivelul filialei;
c) elaborează comunicatele de presă.
Art.73. ORGANIZAŢIILE TERITORIALE
(1) Structura fundamentală, din punct de vedere organizatoric, a BUN este organizaţia de bază.
(2) Organizaţia de bază este alcătuită din 10 până la 60 de membri şi se înfiinţează în raza secţiilor de votare din sate, comune, oraşe şi municipii.


(3) Organizaţia de bază are următoarea structură organizatorică a biroului de conducere, format din 5-15 membri:
- un preşedinte;
- un prim-vicepreşedinte;
- 1-5 vicepreşedinţi;
- 1-5 secretari, unul îndeplinind funcţia de casier;
- 1-3 membri.
4) Forul de conducere al organizaţiei de bază este adunarea generală, care se întruneşte o dată la 2 ani pentru dare de seamă şi alegeri interne. Este convocată de preşedinte sau de jumătate plus unul dintre membrii acesteia. În aceleaşi condiţii privind convocarea, se mai poate întruni ori de câte ori este necesar.
5) Atribuţiile adunării generale sunt următoarele:
a) alege şi revocă, prin vot secret, preşedintele şi biroul de conducere al organizaţiei;
b) analizează activitatea organizaţiei de bază şi a biroului de conducere;
c) recomandă ca acele organizaţii de bază care au un număr mai mare de 60 de membri să se împartă în două organizaţii.
Art.74. (1) Organizaţiile locale, comunale, orăşeneşti, municipale şi filialele de sector, diaspora şi ale Municipiului Bucureşti sunt alcătuite din organizaţiile de bază de pe raza localităţii respective sau a sectoarelor Capitalei. În cadrul Filialei Municipiului Bucureşti funcţionează şi Organizaţia Centrală.
(2) Organizaţiile locale au următoarea structură organizatorică:
a) organizaţiile locale formate dintr-o singură organizaţie de bază. De regulă acestea sunt în sate şi comune şi au structura organizatorică prezentată la art. 73 alin. (2) şi (3), iar atribuţiile acesteia sunt enumerate la art. 73 alin. (5).
b) Organizaţiile care au cel puţin două organizaţii de bază aleg prin vot secret un birou executiv, format din 7-11 membri.
Art.75. (1) Conferinţa sau adunarea de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei locale este convocată o dată la 2 ani, de către preşedintele filialei sau de jumătate plus unul dintre membri. Alege prin vot secret preşedintele şi biroul organizaţiei locale.


(2) Se pot convoca şi conferinţe extraordinare, la un interval mai mic de 2 ani, dacă intervin evenimente deosebite, dizolvarea sau demisia în bloc a acesteia.
Art.76. Biroul organizaţiei locale este ales de Conferinţă prin vot secret, fiind format din 11-33 membri. Conduce întreaga activitate între două conferinţe. Se întruneşte semestrial, sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui sau a jumătate plus unul dintre membrii săi.
Art.77. (1) Biroul organizaţiei locale, ales prin vot secret de către Consiliu, din rândul membrilor acestuia, este forul care conduce activitatea filialei locale în intervalul dintre două şedinţe ale Consiliului.
(2) Biroul organizaţiei locale desemnează candidaţii pentru alegerile locale şi conduce campania electorală pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale, în raza sa de activitate.

CAPITOLUL IV PROCEDURA DE ALEGERE A FORURILOR DE CONDUCERE A BUN LA NIVELUL ORGANIZAŢIILOR DE BAZĂ, COMUNELOR, ORAŞELOR, MUNICIPIILOR ŞI SECTOARELOR CAPITALEI

Art.78. (1) Pentru buna desfăşurare a lucrărilor conferinţelor sau adunărilor de dare de seama şi alegeri la organizaţiile de bază ale organizaţiilor comunale, orăşeneşti, municipale şi ale filialelor de sector ale Municipiului Bucureşti, se alege un prezidiu format din 5-11 membri.
(2) Din prezidiu trebuie să facă parte conducerea organizaţiei la data desfăşurării conferinţei şi reprezentantul forului superior, care va conduce lucrările acesteia.
(3) De asemenea, la începutul conferinţelor sau adunărilor generale ale organizaţiilor de bază comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor Capitalei, din rândul participanţilor se alege o comisie de redactare a procesului-verbal, formată din 3-5 membri, care îşi alege preşedintele.
(4) În vederea verificării mandatelor delegaţilor şi a modului de respectare a normelor statutare privind alegerea forurilor filialelor locale şi a delegaţilor la conferinţele judeţene şi ale Municipiului Bucureşti, se alege o comisie de validare, formată din 3-5 membri, care îşi alege un preşedinte. Comisia de validare verifică mandatele delegaţilor, constată cvorumul statutar şi le prezintă conferinţei.
Art.79. (1) În vederea stabilirii rezultatului alegerilor conferinţei comunale, orăşeneşti, municipale şi a sectoarelor Capitalei, se alege din rândul delegaţilor care nu şi-au depus


candidatura pentru niciuna dintre funcţiile care fac obiectul alegerilor comisia de numărare a voturilor, alcătuită din 3-5 membri.
(2) Comisia de numărare a voturilor verifică şi centralizează voturile exprimate pentru fiecare candidat în parte şi prezintă conferinţei raportul cu privire la numărul total al voturilor, numărul voturilor valabil exprimate, numărul voturilor anulate şi nominalizările candidaţilor.
Art.80. (1) În vederea alegerii preşedintelui şi a alegerii Consiliului adunării generale sau Conferinţei, din comune, oraşe, municipii sau sectoarele Municipiului Bucureşti, se desemnează o comisie de propuneri alcătuită din 3 membri, care îşi alege preşedintele.
(2) Comisia va prezenta Adunării generale sau, după caz, Conferinţei, candidaţii pentru funcţia de preşedinte şi pentru celelalte funcţii de conducere, conform numărului de membri ai Consiliului, stabilit în limitele cuprinse în Statutul BUN, în funcţie de mărimea organizaţiei respective.
(3) După prezentarea propunerilor Comisiei, membrii de partid pot propune Adunării generale sau Conferinţei şi alte candidaturi, care sunt aprobate de plen prin vot deschis şi care apoi sunt înscrise pe buletinul de vot. Persoanele înscrise pe buletinul de vot sunt aprobate de Adunarea generală sau de către Conferinţă prin vot deschis, cu majoritatea simplă a celor prezenţi.
Art.81. (1) Pentru alegerea Consiliului organizaţiei, Conferinţa sau Adunarea generală aprobă numărul membrilor acestuia, în funcţie de mărimea organizaţiei respective, în limitele prevăzute de statut.
(2) Comisia prezintă Conferinţei candidaturile nominale pentru Preşedinte şi Consiliu.
(3) După prezentarea propunerilor comisiei, delegaţii la Conferinţa sau Adunarea generală pot prezenta şi alte propuneri, care sunt înscrise pe buletinul de vot cu acordul Conferinţei.
(4) Propunerile se înscriu pe buletinul de vot după aprobarea prealabilă de către Conferinţă şi se adoptă prin vot deschis, cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.
Art.82. (1) Pentru alegerea Birourilor Executiv ale Consiliilor orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, Conferinţa aprobă numărul de membri în funcţie de mărimea organizaţiilor respective, în limitele prevăzute de Statut.
(2) Consiliile organizaţiilor orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti aleg prin vot secret, dintre membrii săi, membrii Biroului Executiv, la propunerea preşedintelui ales, a membrilor Consiliului sau a delegatului forului ierarhic superior care conduce lucrările Conferinţei.


LA NIVEL JUDEŢEAN, SECTOR, DIASPORA ŞI AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
Art.83. (1) În vederea alegerii Preşedintelui şi a Consiliului filialei judeţene, de sector, diaspora şi a Municipiului Bucureşti, a Comisiilor de Arbitraj şi Integritate, precum şi Control Financiar, respectiv a delegaţilor pentru Congresul partidului, Conferinţa desemnează prin vot deschis o comisie de propuneri formată din 3-7 membri care îşi aleg dintre ei preşedintele.
(2) Comisia de propuneri definitivează şi prezintă candidaturile înregistrate la Conferinţă pentru funcţia de Preşedinte şi stabileşte candidaturile nominale pentru membrii Consiliului, ai Comisiei de Arbitraj şi Integritate, ai Comisiei de Control Financiar, precum şi delegaţii pentru Congresul partidului.
(3) Delegaţii pot face şi alte propuneri Comisiei în cadrul conferinţelor respective.
(4) Propunerile înscrise nominal pe buletinul de vot sunt aprobate prin vot deschis, cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi la Conferinţă.
Art.84. (1) Numărul membrilor ce vor fi aleşi în Biroul Executiv judeţean, de sector, diasporă şi al Municipiului Bucureşti se aprobă de către Conferinţă, cu respectarea prevederilor statutare.
(2) Pentru desemnarea membrilor Biroului Executiv, se aleg, prin vot secret, direct pe funcţii, membrii acestuia, la propunerea preşedintelui filialei sau a delegatului Biroului Permanent Naţional.
(3) Pentru funcţiile de preşedinte şi prim-vicepreşedinte se pot prezenta mai multe candidaturi.
(4) Candidaturile nominale se aprobă de către Consiliul respectiv, cu majoritatea simplă a voturilor.
FORURILE DE ARBITRAJ ŞI CONTROL ALE ORGANIZAŢIILOR TERITORIALE
Art.85. (1) Conferinţele teritoriale aleg din rândurile delegaţilor, prin vot secret, Comisia de Arbitraj şi Integritate, formată din 3-7 membri.
(2) Membrii Comisiei de Arbitraj şi Integritate îşi aleg din rândurile lor preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul.
(3) Comisia de Arbitraj şi Integritate funcţionează pe baza unui regulament propriu, aprobat de Biroul Permanent Naţional.
(4) Membrii Comisiei de Arbitraj şi Integritate se întrunesc trimestrial sau ori de câte ori este necesar.
(5) Membrii Comisiei de Arbitraj şi Integritate sunt invitaţi permanenţi la şedinţele Consiliului şi la Biroului Permanent teritorial.


(6) Atribuţiile Comisiilor de Arbitraj şi Integritate sunt următoarele:
a) cercetează şi soluţionează conflictele apărute între filialele partidului şi între lideri;
b) cercetează şi soluţionează conflictele apărute între membrii Consiliilor teritoriale;
c) prezintă rapoarte anuale, sau ori de câte ori este necesar, Biroului Executiv judeţean, de sector, diaspora şi al Municipiului Bucureşti, în legătură cu cazurile cercetate exprimându-şi punctele de vedere.
Art.86. (1) Conferinţele judeţene, de sector, diaspora şi ale Municipiului Bucureşti aleg din rândul delegaţilor Comisia de control financiar, formată din 3-7 membri.
(2) Comisia îşi alege, dintre membrii săi, un preşedinte, un vicepreşedinte, şi un secretar.
(3) Comisia verifică situaţia financiară a filialelor, întocmeşte bilanţul contabil anual, pe care îl prezintă conducerilor acestor organizaţii, în vederea înaintării către instituţiile abilitate ale statului.
CAPITOLUL IV PATRIMONIUL ŞI ADMINISTRAREA ACESTUIA

Art.87.(1) Patrimoniul Blocului Unităţii Naţionale se constituie din bunuri mobile şi imobile, dobândite în mod legal, necesare desfăşurării activităţii sale. Patrimoniul iniţial este de 1.000 (o mie) lei, alcătuit din aportul în bani, depus în cote egale de către membrii fondatorii ai partidului.
(2) Patrimoniul va fi evidenţiat, păstrat şi folosit conform instrucţiunilor Biroului Permanent Naţional.
Art.88. (1) Sursele de finanţare a partidului sunt următoarele:
a) cotizaţii ale membrilor de partid;
b) donaţii şi legate;
c) venituri provenite din activităţi proprii;
d) subvenţii de la bugetul de stat;
e) alte surse potrivit legii.
(2) Operaţiunile de încasări şi plăţi se efectuează prin conturi în lei şi în valută, deschise la unităţile bancare cu sediul în România, potrivit legii.


(3) Organele locale ale BUN pot deschide conturi la bancă și răspund de gestionarea acestora.
Art.89. Veniturile provenite din subvenţiile bugetare se utilizează pentru:
a) cheltuieli pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor;
b) cheltuieli cu personalul angajat;
c) cheltuieli pentru presă şi imaginea partidului;
d) cheltuieli pentru organizarea de activităţi cu caracter politic;
e) cheltuieli cu deplasări în ţară şi străinătate;
f) cheltuieli cu delegaţii străine;
g) cheltuieli pentru telecomunicaţii;
h) cumpărare de bunuri mobile şi imobile necesare desfăşurării activităţii de partid.
Art.90. Filialele teritoriale ale partidului pot vira în contul Sediului Central o cotă-parte din cotizaţiile încasate, potrivit instrucţiunilor Biroului Permanent Naţional.
Art.91. (1) Administrarea patrimoniului BUN se face de către Biroul Permanent Naţional al partidului şi de către Birourile Executive, pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a prevederilor prezentului statut.
(2) Biroul Permanent Naţional al partidului aprobă normele privind utilizarea veniturilor financiare, la propunerea Comisiei Naţionale de Control Financiar.
Art.92. (1) Cu aprobarea forurilor de conducere ale partidului, la nivel naţional sau local, se pot constitui asociaţii şi fundaţii, în scopul realizării obiectivelor partidului şi a resurselor financiare, cu respectarea prevederilor legale.
(2) Blocul Unităţii Naţionale nu desfăşoară activităţi specifice societăţilor comerciale, cu excepţia următoarelor:
a) editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor sau a altor materiale de propagandă şi cultură politică, proprii;
b) servicii interne şi on-line;
c) închirierea către terţi a unor spaţii proprii, pentru conferinţe şi acţiuni sociale;
d) organizarea de acţiuni culturale, sportive şi de divertisment;
e) încasarea dobânzilor bancare, cuvenite la depozitele proprii;


f) vânzarea bunurilor de patrimoniu, cu excepţia celor primite din donaţii.

CAPITOLUL V ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII
Art.93. Blocul Unităţii Naţionale se autodizolvă sau îşi încetează activitatea prin hotărârea Congresului partidului, adoptată prin vot secret de cel puţin două treimi dintre delegaţi.

CAPITOLUL VI DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Art.94. (1) Toate forurile de conducere ale Blocului Unitaţii Naţionale sunt alese prin vot secret.
(2) Forurile de conducere, la toate nivelurile, îşi desfăşoară activitatea, în mod legal, cu un cvorum de şedinţă de jumătate plus unul dintre membrii săi.
(3) Hotărârile forurilor de conducere se iau prin vot secret sau, după caz, prin vot deschis, în funcţie de solicitarea plenului respectivului forum, cu cel puţin jumătate plus unul, iar în anumite situaţii, cu două treimi din membrii prezenţi.
(4) În toate cazurile de alegeri în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit jumătate plus unu din numărul de voturi ale celor prezenţi, se va organiza un al doilea tur de scrutin.
Art.95. Blocul Unităţii Naţionale poate încheia alianţe politice sau alianţe electorale cu alte partide, pentru promovarea unor obiective comune. Alianţele sunt aprobate de către Consiliul Naţional al BUN, prin votul secret a cel puţin două treimi din cei prezenţi.
Art.96. (1) Pentru stabilirea primilor delegaţi la primul Congres al partidului, din structurile teritoriale, numărul este cuprins între 10 şi 25 de membri, în funcţie de norma de reprezentare pentru fiecare structură, aprobată de Comitetul de Iniţiativă Naţională.
(2) Până la convocarea organului suprem, Congresul, şi alegerea de către acesta a forurilor de conducere prevăzute de statut, conducerea partidului va fi asigurată în mod provizoriu de un organ executiv, denumit Comitet de Iniţiativă Naţională, format din: VULPOIU DOREL, IRIMEŞ IOAN-ADRIAN, LAZĂR OVIDIU-GEORGE şi VULPOIU ALEXANDRUGABRIEL, în conformitate cu prevederile statutare.
(3) Domnul VULPOIU DOREL , în calitate de conducător al Comitetului de Iniţiativă Naţională (organ executiv al partidului), va reprezenta acesta în relaţia cu autorităţile publice şi terţi, va putea formula orice fel de cereri, va putea da declaraţii şi va efectua în numele şi


pentru membrii fondatori orice formalităţi legale necesare în vederea înregistrării Partidului în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
(4) Comitetul de Iniţiativă Naţională îşi încetează de drept activitatea în momentul alegerii de către Congres a structurilor de conducere prevăzute în prezentul Statut.

Prezentul Statut a fost redactat şi semnat în 12 (douăsprezece) exemplare originale, în limba română.

Membru fondator şi conducător al Comitetul de Iniţiativă Naţională:

VULPOIU DOREL

Membru fondator: IRIMEŞ IOAN-ADRIAN

Membru fondator: LAZĂR OVIDIU-GEORGE

Membru fondator: VULPOIU ALEXANDRU-GABRIEL


Stay connected